FEDERATIA ECVESTRA ROMANA


 
 
CAPITOLUL III STRUCTURA ŞI NIVELUL COMPETIŢIILOR
 
STRUCTURA COMPETIŢIILOR
 
1 . Campionatele naţionale de dresaj = 7

1

Individual ponei avansati

Test ponei II

2

Individual copii

Test FEI Preliminar + Test FEI Echipe

3

Individual juniori

Test FEI Preliminar + Test FEI Echipe

4

Individual tineret

Test FEI Preliminar + Test FEI Echipe

5

Individual seniori Sf.Ghe.

Sf.Gheorghe

6

Individual seniori Int.I

Int.I + Free Style Int.I

7

Echipe seniori

Avansaţi şi/sau Sf.Ghe.

 
2. Campionatele naţionale de obstacole = 9 (7i + 2e)

1

Copii

Individual

2

Juniori 16 ani

Individual

3

Juniori 18 ani

Individual

4

Echipe juniori

Echipe

5

Tineret

Individual

6

Seniori

Individual

7

Forţă

Individual

8

Echipe seniori

Echipe

9

Amazoane

Individual

 
3. Campionate naţionale de concurs complet = 6 (5i + 1e)

1

Copii

2

Juniori

3

Echipe categoria Novici

4

Individual categoria Novici

5

CCN* sau CNC*

6

CNC**

 
4. Campionatul naţional de atelaje = 2

2 cai nivel A

Individual

2 cai nivel B

individual

 
5. Campionatul naţional de anduranţă = 2

80 km

Individual

60 km

Juniori şi copii

 
6. Campionatul naţional de voltijă = 2

Individual COPIImaxim 14 ani

Individual AVANSAȚIpeste 14 anii

 
7. Cupe = 30 (7e + 23i)

1

Cupa României

Echipe obstacole

Echipe

2

Cupa României

Seniori obstacole

Individual

3

Cupa României

Copii obstacole

Individual

4

Cupa României

Juniori obstacole

Individual

5

Cupa României

Tineret obstacole

Individual

 

 

 

 

1

Cupa României

Concurs Complet

Echipe

2

Cupa României

Seniori CC

Individual

3

Cupa României

Juniori CC

Individual

4

Cupa României

Copii CC

Individual

 

 

 

 

1

Cupa României

Atelaje

Individual

 

 

 

 

1

Cupa României

Dresaj

Echipe

2

Cupa României

Dresaj seniori

Individual

3

Cupa României

Dresaj juniori

Individual

4

Cupa României

Copii

Individual

5

Cupa României

Ponei Avansati

Individual

 

 

 

 

1

Cupa FER

Echipe obstacole

Echipe

2

Cupa FER

Seniori obstacole

Individual

3

Cupa FER

Copii obstacole

Individual

4

Cupa FER

Juniori obstacole

Individual

5

Cupa FER

Tineret obstacole

Individual

 

 

 

 

1

Cupa FER

Voltijă

Echipe

 

 

 

 

1

Cupa FER

Concurs Complet Seniori

Individual

2

Cupa FER

Juniori CC

Individual

3

Cupa FER

Copii CC

Individual

 

 

 

 

1

Cupa FER

Atelaje

Echipe

 

 

 

 

1

Cupa FER

Dresaj

Echipe

2

Cupa FER

Dresaj seniori

Individual

3

Cupa FER

Dresaj juniori

Individual

4

Cupa FER

Dresaj copii

Individual

5

Cupa FER

Dresaj ponei avansati

Individual

 

 

 

 

1

MP Bucureşti

Dresaj

Individual

2

Derby

Obstacole

Individual

 
8. Criterii ale cailor = 6

1

Ponei

CC

Individual

2

Ponei I

Dresaj

Individual

3

Nivel E

Obstacole

Individual

4

Nivel D

Obstacole

Individual

5

Nivel C

Obstacole

Individual

6

Nivel B

Obstacole

Individual

 
9. Criterii = 17

1

Amatori

CC

Individual

2

Ponei I (debutanti)

Dresaj

Individual

3

Preliminar

Dresaj

Individual

4

Elementar (Elementar 1+ 2)

Dresaj

Individual

5

Mediu (Mediu 1 + 2)

Dresaj

Individual

6

Avansaţi

Dresaj

Individual

7

Avansaţi 2

Dresaj

Individual

8

Amatori

Dresaj

Individual

9

Amatori an I

Obstacole

Individual

10

Amatori an II

Obstacole

Individual

11

Începători (preşcolari)

Voltije

Individual

12

Școlari

Voltije

Individual

13

Juniori

Voltije

Individual

14

Pas de deux maxim 12 ani

Voltije

Echipe

15

Pas de deux minim 12 ani

Voltije

Echipe

 
10. Campionate pe vârste = 5

1

Prenovici 5 ani

CC

2

4 ani

Obstacole

3

5 ani

Obstacole

4

6 ani

Obstacole

5

7 ani

Obstacole

 
NIVELUL COMPETIŢIILOR ŞI LICENŢE
 

  • probe de obstacole ≥1,40 m; dresaj Intermediara I, CC ***, CA***
  • probe de obstacole≥1,30 m; dresaj: Tineret, Sf. Gheorghe, CC **, CA**
  • probe de obst.≥ 1,20 m; dresaj: juniori; Avansaţi; CC*, CA*, CE 60 km
  • probe de obstacole ≥1,10 m; dresaj Mediu; CE 40 KM; probele de voltijăcampionat individual şi cupă FER echipe;
  • probe de obstacole ≥1,00 m; CE 20 KM
  • probe de obstacole ≥0,90 m; probele de voltijă- criterii

În funcţie de rezultatele anului precedent, de bonusurile acumulate în timpul anului la obstacole.

 

PREMII

Regulamentul General FEI prevede la Art. 128 ca premiile revin ca formă a rambursării unor cheltuieli, proprietarilor.

Premiile vor fi impozitate conform normelor, şi evidenţiate în documente justificative .

În principiu, premiile (minim 5) se acordă conform grilei de repartizare
. Organizatorii pot oferi premii respectând progresia de dificultate. Premiile speciale sunt exceptate de la acest regim.


 

Nr.part./Loc

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

< 21

30

25

20

15

10

 

 

 

 

 

21 – 25

30

25

20

15

5

5

 

 

 

 

26 – 30

30

25

20

10

5

5

5

 

 

 

31 – 35

30

25

20

7

6

5

4

3

 

 

36 – 40

30

25

20

6

5

5

4

3

2

 

41 – 45

30

25

20

5

4

4

4

3

3

2

 
Comitetul de organizare trebuie să specifice în avanprogramul concursului după care dintre cele două grile de repartizare a premiilor se lucrează sau ce grilă de repartizare se aplică la fiecare probă.
 
TAXE ÎNSCRIERI ŞI TAXE DE BOXĂ
 
În cazul în care se prevăd premii în bani, CO-urile pot stipula taxe de înscriere în funcţie de standardul condiţiilor de concurs (starea terenurilor, obstacole, instalaţii, facilităţi, cronometraj electronic, căluşi de securitate, etc.). La şedinţa tehnică, o comisie compusă din delegatul tehnic, preşedintele Juriului sau un delegat al acestuia şi un reprezentatnt al călăreţilor (nu din cadrul clubului gazdă), poate amenda nivelul taxei de start, ce poate varia între 2 % si 5 % (praguri exprimate în raport cu cuantumul premiilor).
Perceperea taxelor de boxa este la latitudinea CO (nu mai mult de 50 de lei/boxă/zi), căruia îi şi revin (cu excepţia altor prevederi de coorganizare). Toate informaţiile legate de premii şi taxe trebuie să fie incluse în Avant program şi Program .
Pentru o mai eficientă organizare a competiţiilor, cluburile sunt atenţionate asupra termenelor de predare a înscrierilor:

Înscrieri de principiu

30 zile

La CO

 

Înscrieri nominale

15 zile

La CO

 

Înscrieri definitive

Şedinţa tehnică

La secretariat JT

 

Modificări

1 oră după ultima probă a zilei

La secretariat JT

 

Cu 30 de minute înaintea startului în probă, nu se mai acceptă modificări decât cu motive întemeiate (cu avizul medicului veterinar sau uman) şi cu aprobarea expresă a Preşedintelui JT.
 
 

CAPITOLUL IV CONDIŢII TEHNICE
TABEL SINTETIC PROBE DRESAJ
 

Nr.

Proba

Condiţii de participare sportivi / cai

Progresie

Condiţii pentru titlu

Observaţii

Clasament

1.0

Campionat ponei

≥ 8 ani

Test ponei avansati

51 %

Zăbăluţa

 

1.1

Campionat copii

≤ 14 ani

Test FEI  Preliminar copii + Test FEI echipe+Test FEI individual

51 %

Zăbăluţa

 

Cumularea rezultatelor la toate cele 3 progresii; în caz de egalitate, se ia în considerare progresia superioară.

1.2

Campionat juniori

≤ 18 ani

Juniori FEI

51 %

Zăbala

 

1.3

Campionat tineret

≤ 21 ani

Tineret FEI

51 %

Zăbala

 

1.4

Campionat seniori Sf.Ghe.

≥ 16 ani

Sf.Ghe.

51 %

Zăbala

 

1.5

Campionat seniori Int.I

≤ 16 ani

Int.I + Free Style

51 %

Zăbala

 

1.6

Echipe seniori

≤ 16 ani

Avansaţi FEI si/sau Sf.Ghe.

51 %

Zăbăluţa

sau Zăbala

Cele mai bune 2 rezultate din 3

2.1

Criteriu Preliminar

Minim 12 ani

Preliminar FEI

51 %

Zăbăluţa

 

 

2.2

Criteriu Elementar

Mimin 12 ani

Elementar FEI

Challenge + Elementar 2

51 %

Zăbăluţa

 

 

2.3

Criteriu Mediu

Minim 14 ani

Mediu FEI

Challenge + Mediu 2

51 %

Zăbăluţa

 

 

2.4

Criteriu Avansaţi

Minim 14 ani

Avansaţi FEI

Challenge

51 %

Zăbăluţa

 sau Zăbala

 

2.5

Criteriu Avansaţi 2

Minim 14 ani

Avansaţi 2

51%

Zăbăluţă sau Zăbală

 

2.6

Ponei începatori

8– 12 ani

Test ponei incepatori

51 %

Zăbăluţa

 

 

3.1

Criteriu Amatori

Conform licenta

Amatori

51 %

Zăbăluţa

 

 

4.1

Marele Premiu al Oraşului Bucureşti

Minim 16 ani

Sf.Ghe. + Int.I + FS

51 %

Zăbala

Se cumulează notele de la acelaşi cuplu

Nr.

Proba

Condiţii de participare sportivi / cai

Progresie

Condiţii pentru titlu

Observaţii

Clasament

4.2

Cupa României individual

Minim 16 ani

Sf.Ghe. + Int.I + Free Style

51 %

Zăbală

 

4.3

Cupa României echipe

Minim 16 ani

Sf.Ghe. + Int.I + Free Style

51 %

Zăbală

 

4.4

Cupa României copii

Maxim 14 ani

Test FEI  Preliminar copii + Test FEI echipe

51 %

Zăbăluţa

 

 

4.5

Cupa României ponei avansati

Maxim 16 ani

Test ponei avansati

51 %

Zăbăluţa

 

 

4.6

Cupa FER individual

Minim 14 ani

Mediu + Avansaţi

51 %

Zăbăluţa

sau Zăbală

 

4.7

Cupa FER echipe

Minim 14 ani

Mediu + Avansaţi

51 %

Zăbăluţa

sau Zăbală

 

4.8

Cupa FER copii

Maxim 14 ani

Test FEI  Preliminar copii + Test FEI echipe

51 %

Zăbăluţa

 

 

 
DRESAJ

OBIECTUL ŞI PRINCIPIILE GENERALE ALE DRESAJULUI

1. Obiectul dresajului îl constituie dezvoltarea, transformarea calului într-un atlet, printr-o antrenare, educare armonioasă, graduală. Rezultatul îl constituie un cal suplu, calm, relaxat şi flexibil, încrezător, atent şi alert, atingând o comuniune perfectă cu sportivul.
Aceste calităţi sunt puse în valoare prin:
– Francheţea şi regularitatea mersurilor
– Armonia, lejeritatea şi uşurinţa cu care se executa mişcările
– Supleţea trenului anterior şi angajarea trenului posterior, prin intermediul impulsiei
– Acceptarea frâului, supunere şi supleţe fără tensiune sau rezistenţă
2. Calul lasă impresia că execută, prin voinţă proprie, ceea ce i se cere; încrezător şi atent, supus cerinţelor sportivului, menţinând rectitudinea pentru mişcările în linie dreaptă şi fiind pliat pe liniile curbe.
3. Pasul este ritmic, liber şi fără constrângeri. Trapul este liber, suplu, ritmic şi activ. Galopul este unit (opusul dezunit; piciorul posterior si anterior de pe acceasi parte avansează mai mult), suplu şi echilibrat. Trenul posterior nu este niciodata inactiv sau leneş. Calul răspunde rapid indicaţiilor sportivului, reacţionând activ prin întregul său corp.
4. Prin intermediul impulsiei şi supleţei articulaţiilor, fără a întâmpina rezistenţă, Calul se supune fără ezitare şi răspunde aplicării ajutoarelor cu calm şi precizie, demonstrând un echilibru natural şi armonios atât fizic, cât şi psihic.
5. În timpul antrenamentului sau competiţiei, chiar şi la oprire, calul trebuie sa păstreze contactul („on the bit”). Calul menţine un contact corect atunci când gâtul său este ridicat şi arcuit în funcţie de nivelul de antrenament, la care se află, a mersului îngrămădit sau alungit, acceptând fierul cu uşurinţă, constant şi calm. Capul calului trebuie sa păstreze o poziţie constantă, stabilă, ca o regulă puţin în faţa verticalei, supleţea ganaşelor şi partea situată între urechile calului (ceafa) ca fiind cel mai înalt punct. Niciun fel de rezistenţă din partea calului, nu i se opune sportivului.
6. Cadenţa este demonstrată atât în galop, cât şi în trap, ca rezultat al armoniei mişcărilor prin regularitate, impulsie şi echilibru. Cadenţa este menţinută în toate formele exerciţiilor la trap şi galop şi în toate variaţiile celor trei mersuri.
7. Regularitatea mersurilor reprezintă un element fundamental al Dresajului.

OPRIREA
1. La oprire Calul trebuie sa stea pe toate cele patru picioare, distribuindu-şi greutatea în mod egal, atent, angajat, fără a-şi modifica poziţia, păstrând rectitudinea. Gâtul este ridicat cu partea dintre urechile calului (ceafa) fiind cel mai înalt punct, poziţia botului înaintea verticalei. Contactul nu se modifică, este suplu şi uşor în mâna sportivului, calul mestecă fierul, atent la comenzile acestuia, fiind oricând pregătit pentru o nouă mişcare. Oprirea se execută pentru minimum 3 secunde. La intrarea în arena de concurs Oprirea este utilizată în momentul salutului.
2. Oprirea se obţine prin dispunerea greutăţii calului pe trenul posterior, prin acţiunea şezutei şi pulpei Sportivului, energia trimisă în mâna uşoară a acestuia, având ca efect oprirea într-un punct fix, fără ca aceasta să se execute cu brutalitate sau tensiune. Oprirea este precedată de o serie de demi-parade.
3. Calitatea mersurilor calului de dinainte şi după oprire reprezintă elemente incluse evaluării acesteia.

PASUL
1. Pasul este un mers ritmic, in 4 timpi bine delimitaţi, cu intervale egale între aceştia. Ritmicitatea combinată cu relaxarea totală a corpului calului trebuie menţinută în toate mişcarile la pas.
2. Când anteriorul şi posteriorul aflate pe aceeaşi parte a calului se deplasează aproximativ în acelaşi timp, Pasul tinde să devină aproape o mişcare laterală. Această neregularitate, ce poate deveni o mişcare a calului pe laterale, este o deviere, deteriorare, semnificativă a mersului.
3. Pasul poate fi: Pas mijlociu, Pas îngrămădit, Pas alungit şi Pas liber. Întotdeauna va exista o diferenţă clară de atitudine şi depăşire a urmelor picioarelor anterioare de către cele posterioare ale Calului în toate aceste variaţii ale Pasului.
3.1. Pas Mijlociu. Un pas ritmic, clar, lipsit de tensiune, cu extensie (alungire) moderată a paşilor. Calul rămâne stabil pe fier (on the bit), păstând contactul, păşeşte cu energie dar relaxat, cu paşi egali, posteriorul depaşind urma anteriorului.
3.2. Pas Îngrămădit. Calul păstrează contactul (on the bit) şi activitatea, gâtul este arcuit şi ridicat, demonstrând autosustinere (self-carriage; menţinerea propriei greutăţi cu uşurinţă). Capul calului atinge poziţia verticală, contactul mâinii călăreţului uşor cu gura acestuia. Posterioarele sunt angajate demonstrând acţiunea jareţilor. Pasul trebuie sa fie ritmic şi energic, menţinând regularitatea. Paşii acoperă mai puţin teren dar se ridică mai mult decât în Pas mijlociu, deoarece toate articulaţiile se îndoaie mai mult. Pasul ingrămădit este mai scurt, în deplasare, decât Pasul mijlociu, dar arată mai multă activitate.
3.3. Pas Alungit. Calul acoperă cât mai mult teren, fără a se grăbi sau a modifica regularitatea fuleelor. Posterioarele depăşesc cu uşurinţă urmele anterioarelor. Sportivul permite Calului să îşi întindă ancoliura (înainte şi în jos) fără a pierde contactul cu gura acestuia. Botul calului trebuie să fie, fără excepţie, înaintea verticalei.
3.4. Pasul Liber. Pasul liber este un mers de relaxare unde Calului îi este permisă libertatea de a-şi întinde ancolura, capul şi gâtul. Cât de mult acoperă terenul (se deplasează) şi alungirea fuleelor, depăşirea urmelor picioarelor anterioare de către cele posterioare, sunt esenţiale în determinarea calităţii pasului liber.

3.5. Stretching (alungirea, detensionarea, întinderea, extensia elementelor corpului) cu dârlogii lungi. Acest exerciţiu permite evaluarea „permeabilităţii” (throughness) calului, demonstrează echilibru, supleţe, supunere şi relaxare. Pentru a putea executa corect această mişcare, Sportivul trebuie sa alungească dârlogii în timp ce Calul îşi întinde ancolura gradual înainte şi în jos. Pe masură ce ancolura se destinde înainte şi în jos, gura calului trebuie sa ajungă, mai mult sau mai puţin, la linia orizontală ce corespunde nivelului la care se află umărul calului. Un contact elastic şi constant trebuie menţinut între mâna sportivului şi gura calului. Se menţine ritmul mersului iar calul rămâne suplu la nivelul umerilor cu posterioarele angajate. În timpul reluării dârlogilor calul menţine supleţea contactului fără a opune rezistenţă.

TRAPUL
1. Trapul este un mers în 2 timpi constând în alternarea perechilor de picioare pe diagonală (stangul anterior+dreptul posterior şi invers), separaţi de un moment de suspensie.
2. Trapul trebuie sa releve libertate de mişcare, activitate şi paşi egali, regularitate.
3. Calitatea trapului se evaluează dupa o impresie generală, regularitatea şi elasticitatea paşilor, cadenţa şi impulsia atât în îngrămădire, cât şi în alungire. Această calitate este caracterizată printr-un spate suplu şi tren posterior angajat, şi prin abilitatea de a menţine acelaşi ritm şi echilibru în toate variaţiile trapului.
4. Trapul poate fi: trap de lucru, alungirea paşilor, trap îngrămădit, trap mijlociu şi trap alungit.
4.1. Trap de Lucru. Este un mers între Trap îngrămădit şi Trap mijlociu; Calul nu se află la nivelul de antrenament adecvat mişcărilor îngrămădite. Calul demonstrează echilibru natural, menţinând contactul (on the bit), păstrează impulsia cu paşi egali, elastici şi îndoind jareţii. Îndoirea jareţilor subliniază importanţa impulsiei generate din activitatea trenului posterior.
4.2. Alungirea Fuleelor. În progresia cailor de 4 ani „alungirea fuleelor” este cerută. Aceasta reprezintă o variaţie între trap de lucru şi trap mijlociu. Calul nu este încă pregătit să execute trap mijlociu.
4.3. Trap Îngrămădit. Calul păstrează contactul (on the bit), gâtul este ridicat şi arcuit menţinând impulsia. Jareţii, fiind angajaţi şi flexaţi (îndoiţi), păstrează impulsia, preiau greutatea, eliberând umerii şi crescând mobilitatea acestora, permit autosusţinerea (self-carriage). Deşi paşii calului acoperă mai puţin teren decât în celelalte variaţii ale trapului, elasticitatea şi cadenţa sunt menţinute în aceeaşi parametrii.
4.4. Trap Mijlociu. Acesta este un mers cu acoperire medie a terenului în comparaţie cu Trapul Alungit, dar fiind „mai rotund” decât acesta. Fără a se grăbi, calul se deplasează alungind fuleele, păstrând impulsia prin intermediul trenului posterior. Sportivul permite calului să întindă botul mai mult înaintea verticalei, decât în situaţia Trapului Îngrămădit sau de Lucru, şi să coboare puţin ancolura. Fuleele sunt egale, mişcarea fiind echilibrată şi lipsită de tensiune.
4.5. Trap Alungit. Calul acoperă cât mai mult teren (maximum posibil). Fără a grăbi, fuleele se alungesc ca rezultat al impulsiei generate de trenul posterior. Sportivul permite Calului să extindă cadrul (aceasta legătura creată între trenul anterior şi cel posterior prin intermediul spatelui, impulsiei şi acţiunii Sportivului, ce conferă o formă de poziţionare a corpului Calului) şi să câştige teren, controlând cu atenţie poziţia cefei. Anterioarele trebuie să atingă pământul în locul spre care sunt îndreptate. Deplasarea picioarelor anterioare şi posterioare trebuie să fie egală pe timpul de suspensie. Mişcarea, ca întreg, trebuie să fie echilibrată, iar tranziţia către Trapul Îngrămadit va fi uşoară, lină, prin preluarea greutăţii de către trenul posterior.
5. Toate mişcările la trap vor fi executate în „trap aşezat”, cu excepţia situaţie când va fi specificat diferit.
6. Stretching (alungirea, detensionarea, întinderea, extensia elementelor corpului) cu dârlogii lungi. Acest exerciţiu are menirea de a arata permeabilitatea calului şi a releva echilibrul, supleţea, supunerea şi relaxarea. Pentru a executa corect Streching-ul cu dârlogii lungi, sportivul trebuie sa permită alungirea dârlogilor pe măsură ce calul îşi întinde gradual ancolura înainte şi în jos. Pe masură ce ancolura se destinde înainte şi în jos, gura calului trebuie sa ajungă, mai mult sau mai puţin, la linia orizontală ce corespunde nivelului la care se află umărul calului. Un contact elastic şi constant trebuie menţinut între mâna Sportivului şi gura calului. Se menţine ritmul mersului iar calul rămâne suplu la nivelul umerilor cu posterioarele angajate. În timpul reluării dârlogilor calul menţine supleţea contactului fără a opune rezistenţă.

GALOPUL
1. Galopul este un mers în 3 timpi; la Galopul pe mâna stângă, de exemplu, succesiunea paşilor este urmatoarea: stângul spate, diagonalul stâng (simultan stângul faţă şi dreptul spate), dreptul faţă, urmată de un moment de suspensie cand toate cele 4 picioare se află în aer.
2. Galopul trebuie accesat cu uşurinţă, este suplu, regulat şi are cadenţă.
3. Calitatea galopului este evaluată prin impresia generală, regularitatea şi supleţea fuleelor, tendinţa de a înainta către în sus, cadenţa generată de acceptarea frâului prin ceafă suplă, angajarea trenului posterior prin îndoirea jareţilor – şi abilitatea de a menţine acelaşi ritm şi echilibru, chiar/sau în timpul tranziţiilor. Calul trebuie să păstreze rectitudinea pe liniile drepte şi să fie pliat corect pe cele curbe.
4. Tipuri de galop: Galop de Lucru, Alungirea fuleelor, Galop îngrămădit, Galop mijlociu şi Galop alungit.
4.1. Galop de Lucru. Este un mers aflat între Galop Îngrămădit şi Galop Mijlociu, moment în care antrenamentul Calului nu permite acesarea ultimelor două forme, el nefiind pregătit pentru mişcări ce necesită îngrămădirea. Calul demonstrează echilibru natural, menţinând contactul (on the bit), păstrează impulsia cu paşi egali, elastici şi îndoind jareţii. Îndoirea jareţilor subliniază importanţa impulsiei generate din activitatea trenului posterior.
4.2. Alungirea Fuleelor. În progresia cailor de 4 ani „alungirea fuleelor” este cerută. Aceasta reprezintă o variaţie între trap de lucru şi trap mijlociu. Calul nu este încă pregătit să execute trap mijlociu.
4.3. Galop Îngrămădit. Calul păstrează contactul (on the bit), gâtul este ridicat şi arcuit menţinând impulsia. Jareţii, fiind angajaţi şi flexaţi (îndoiţi), păstrează impulsia, preiau greutatea, eliberând umerii şi crescând mobilitatea acestora, permit autosusţinerea (self-carriage). Deşi fuleele calului acoperă mai puţin teren decât în celelalte variaţii ale galopului, elasticitatea şi cadenţa sunt menţinute în aceeaşi parametrii.
4.4. Galop Mijlociu. Este un mers poziţionat între Galop de Lucru şi Galop Alungit. Fără a se grăbi, calul se deplasează alungind fuleele, păstrând impulsia prin intermediul trenului posterior. Sportivul permite calului să întindă botul mai mult înaintea verticalei, decât în situaţia Galopului Îngrămădit sau de Lucru, şi să coboare puţin ancolura. Fuleele sunt egale, mişcarea fiind echilibrată şi lipsită de tensiune.
4.5. Galopul Alungit. Calul acoperă cât mai mult teren (maximum posibil). Fără a grăbi, fuleele se alungesc ca rezultat al impulsiei generate de trenul posterior. Sportivul permite Calului să extindă cadrul (aceasta legătura creată între trenul anterior şi cel posterior prin intermediul spatelui, impulsiei şi acţiunii Sportivului, ce conferă o formă de poziţionare a corpului Calului) şi să câştige teren, controlând cu atenţie poziţia cefei. Anterioarele trebuie să atingă pământul în locul spre care sunt îndreptate. Mişcarea, ca întreg, trebuie să fie echilibrată, iar tranziţia către Galopul Îngrămadit va fi uşoară, lină, prin preluarea greutăţii de către trenul posterior.
4.6. Contragalop. Contragalopul este o mişcare de echilibrare şi verificare a rectitudinii şi se execută numai în mersul îngrămădit. Calul galopează corect prin succesiunea elementelor, anteriorul exterior fiind cel care conduce, opus mâinii pe care se efectuează galopul normal. Posteriorul şi anteriorul trebuie sa urmeze aceeaşi linie când Calul se deplasează.
4.7. Schimbarea Simplă de Picior la Galop. Aceasta este o mişcare în care, după o tranziţie din Galop în Pas, cu 3 până la 5 paşi bine definiţi, se acţionează cu rapiditate în pornirea calului pe piciorul celalalt.
4.8. Schimbare de Picior în Aer la Galop. Schimbarea de picior se execută într-un singur fuleu, unde anteriorul şi posteriorul schimbă în acelasi timp, pe momentul de suspensie.Ajutoarele folosite ar fi cazul să fie precise şi fără să întămpine rezistenţă.
Schimbările de picior în aer se pot face la 4, 3 sau 2 fulee, sau chiar la unul singur. Calul, chiar şi în timpul acestor serii de schimbări de picior, rămâne suplu, calm şi îşi păstrează rectitudinea, menţinând impulsia, ritmul şi echilibrul. Pentru a nu restricţiona sau limita supleţea, fluenţa şi deplasarea în timpul seriilor de schimbări de picior în aer, trebuie menţinută impulsia.
Scopul schimbărilor de picior în aer: a arăta reacţie rapidă şi supunere a calului la aplicarea ajutoarelor (a pulpei).

MERSUL ÎNAPOI
1. Mersul Înapoi este o mişcare în 2 timpi, pe perechi diagonale de picioare, cu deplasare către înapoi, fără a exista un moment de suspensie. Fiecare pereche diagonală este ridicată şi apoi aşezată alternativ în teren, posterioarele şi anterioarele urmând aceeaşi linie.
2. În timpul mişcării, Calul trebuie să menţină contactul (on the bit), cu dorinţa de a merge către înainte.
3. Anticiparea sau precipitarea în executarea mişcării, rezistenţa, evitarea contactului, devierea trenului posterior de la linia dreaptă de deplasare, depărtarea sau lipsa activităţii posterioarelor şi târşâirea picioarelor sunt abateri grave.
4. Paşii sunt număraţi de fiecare dată când anterioarele se mişcă în direcţia înapoi. După executarea numărului menţionat de paşi, Calul ar trebui să se oprească cu greutatea distribuită egal pe toate cele 4 picioare sau să se deplaseze către înainte în mersul menţionat. În progresiile unde este specificat că Mersul Înapoi este de o lungime de cal ar trebui efectuaţi 3 sau 4 paşi înapoi.
5. Seriile de Mers Înapoi reprezintă o combinaţie a 2 deplasări către înapoi intercalate cu paşi de pas către înainte. Tranziţiile sunt fluente, iar numărul paşilor este clar specificat.

TRANZIŢIILE
Schimbările de mers şi variaţiile în acelaşi mers sunt specificate şi se execută în locaţiile bine stabilite. Cadenţa (cu excepţia pasului) trebuie menţinută până la schimbarea mersului sau a mişcării, sau până la Oprire. Tranziţiile în acelaşi mers se delimitează cu acurateţe, în acelaşi timp menţinându-se ritmul şi cadenţa constantă. Calul rămâne în mână, contactul fiind uşor, menţinând poziţia corectă, păstrând calmul.
Aceleaşi criterii se aplică şi în cazul tranziţiilor de la o mişcare la alta.

DEMI PARADE / SEMI OPRIRI
Fiecare mişcare sau tranziţie ar trebui sa fie pregătită de semiopriri subtile. Semioprirea este o acţiune aproape simultană, coordonată a şezutei, pulpelor şi mâinilor Sportivului, având ca scop creşterea atenţiei şi echilibrului Calului înaintea efectuării următoarelor mişcări sau tranziţii. Prin deplasarea greutăţii către trenul posterior al Calului, angajarea acestuia şi echilibrul crupei se îmbunătăţesc în favoarea supleţei trenului anterior şi al echilibrului general al Calului.

SCHIMBĂRILE DE MÂNĂ
1. În Schimbările de Mână, Calul îşi modifică plierea (îndoirea corpului de la coadă până la ceafă) în funcţie de traiectoria şi unghiul pe care îl urmează în direcţia propusă, păstrând supleţea, urmând cu atenţie indicaţiile Sportivului, fără a opune rezistenţă sau a schimba mersul, ritmul şi viteza cu care se deplasează.
2. Schimbările de Mână se pot face în următoarele moduri:
a. întoarcere în unghi drept, fiind inclusă trecerea prin colţurile manejului (un sfert de voltă de aproximativ 6 metrii)
b. diagonale scurte sau lungi
c. semivolte şi semicercuri cu schimbare de mână.
d. Semipiruete
e. Bucle de serpentină
f. Contra-schimbări de mână (în zig-zag – o mişcare ce are în componenţă două primiri cu schimbare de direcţie). Calul trebuie să se deplaseze către înainte, pentru un moment, înainte de a schimba direcţia.

EXERCIŢII SPECIFICE ARENEI DE DRESAJ
1. Volta
Volta este un cerc de 6, 8 sau 10 metrii în diametru. Dacă este mai mare de 10 metrii se numeşte cerc.

2. Serpentina
Serpentina cu mai multe bucle atingând latura lungă a manejului constă în semicercuri legate de o linie dreaptă. Când traversează linia de mijloc Calul ar trebui să fie paralel cu latura scurtă a manejului (a). În funcţie de dimensiunea semicercurilor conexiunea în linie dreaptă variază în lungime. Serpentinele cu o buclă, situate în lungul laturii mari a manejului, sunt executate la 5 sau 10 metrii distanţă de latura (b). Serpentinele situate lângă linia de mijloc se execută între liniile de sfert (c).

Serpentina

3. Exerciţiul „cifrei 8”
Exerciţiul constă în alăturarea a doua volte sau cercuri de dimensiuni egale, aşa cum sunt descrise în progresie, unite la mijlocul cifrei 8. Sportivul trebuie să menţină calul drept pentru câteva secunde înainte de a schimba direcţia.

Exercițiu cifrei 8

CEDAREA LA GAMBĂ
1. Scopul Cedării la Gambă : a demonstra supleţea şi rapiditatea cu care răspunde Calul la poziţionarea ajutoarelor pentru deplasarea laterală.
2. Cedarea la Gambă se execută, în competiţiile FEI, în Trap de Lucru. Calul este aproape drept, excepţie făcând o uşoară pliere a cefei în partea opusă a direcţiei de deplasare, în aşa fel încât Sportivul vede o parte a sprâncenei şi nării calului către interior. Ambele picioare situate pe interior tranversează în faţa picioarelor situate în exterior.
Cedarea la gambă trebuie introdusă în antrenamentul calului înainte ca acesta să fie pregătit de exerciţiile pentru îngrămădire. Mai târziu, prin adăugarea mişcării mult avansate a Umărului Înăuntru, reprezintă una din cele mai bune modalităţi de a obţine un Cal suplu, relaxat, pentru a beneficia de lejeritate, elasticitate şi regularitate a mersurilor şi armonie, uşurinţă cu care se execută mişcările.
Cedarea la gambă se poate face pe „diagonală”, caz în care Calul trebuie să fie cât mai paralel cu latura lungă a arenei, deşi trenul anterior trebuie să se deplaseze puţin înaintea trenului posterior. De asemenea se poate executa şi de-a lungul mantinelei (a laturii), caz în care Calul ar trebui să se poziţioneze la un unghi de 35 de grade faţă de aceasta, în direcţia de deplasare.

MIŞCĂRILE CU DEPLASARE LATERALĂ (LUCRUL PE DOUĂ URME)
1. Scopul mişcărilor cu deplasare laterală – cu excepţia Cedării la gambă – este ca partenerul de antrenament, Calul, să angajeze mai mult trenul posterior, drept urmare să îmbunătăţească îngrămădirea.
2. În toate mişcările laterale – Umăr înăuntru, Crupă înăuntru, Crupă înafară, Primire, Calul este pliat şi se deplasează pe linii diferite, lucru pe două urme.
3. Pliul sau flexia nu trebuie să fie niciodată exagerate pentru a nu modifica ritmul, echilibrul şi fluenţa mişcării.
4. În mişcările pe două urme, mersurile păstrează lejeritatea şi regularitatea, impulsia constantă, dar şi supleţea, cadenţa şi echilibrul. Impulsia se pierde adeseori în preocuparea Sportivului de a menţine plierea Calului şi deplasarea laterală.
5. Umăr Înăutru. Umărul înauntru se execută în Trap Îngrămădit. Calul este pliat uniform în jurul pulpei interioare a Sportivului menţinând cadenţa şi angajarea trenului posterior şi un unghi constant de aproximativ 30 de grade. Piciorul anterior interior al Calului traversează prin faţa piciorului anterior exterior; posteriorul interior se deplasează înainte sub corpul Calului urmând linia anteriorului din exterior, coborând şoldul din interior. Calul este pliat în direcţia opusă deplasării.
6. Crupă Înăuntru. Crupa înăuntru se execută în Trap Îngrămădit sau Galop Îngrămădit. Calul este pliat în jurul pulpei interioare a Sportivului, un unghi mai mare de pliere decât la Umăr Înăuntru. Se execută la un unghi constant de 35 de grade (privind Calul din faţă sau din spate sunt observate 4 urme). Trenul anterior rămâne pe latură (lângă delimitarea externă a arenei), iar crupa se deplasează în interior. Picioarele Calului aflate în exterior, atât anterior cât şi posterior, se deplasează şi traversează în faţa picioarelor din interior, atât anterior cât şi posterior. Calul este pliat în direcţia în care se deplasează.
Pentru a executa Crupa Înăuntru, crupa trebuie să părăsească latura, ori din colţ sau cerc să nu fie adusă înapoi pe latură. Spre sfârşitul mişcării, crupa este adusă înapoi pe latură (fără pliere inversă a cefei sau gâtului), într-un mod similar închiderii unui cerc.
Scopul Crupei Înăuntru : arată un trap îngrămădit fluent, pe linie dreaptă şi cu pliere corectă. Picioarele anterioare şi posterioare traversează, se menţine cadenţa şi echilibrul.
7. Crupă înafară. Crupa Înafară reprezintă mişcarea în oglindă faţă de Crupa Înăuntru. Crupa rămâne pe latură, în timp ce trenul anterior se deplasează în interiorul arenei. Pentru a încheia mişcarea trenul anterior se aliniază cu crupa pe latură. Se aplică aceleaşi principii şi condiţii ca în cazul Crupei Înăuntru.
Calul este pliat în jurul pulpei din interior a Sportivului, Picioarele din exterior ale Calului se deplasează şi tranversează prin faţa picioarelor din interior.Calul este pliat în direcţia în care se deplasează.
Scopul Crupei Înafară : arată un trap îngrămădit fluent, pe linie dreaptă şi cu pliere corectă. Picioarele anterioare şi posterioare traversează, se menţine cadenţa şi echilibrul.
8. Primire. Primirea este o variantă a Crupei Înăuntru, dar executată nu de-a lungul laturii, ci pe diagonală. Poate fi executată în Trap Îngrămădit (în Passage în timpul Freestyle) sau în Galop Îngrămădit. Calul trebuie să fie pliat în jurul pulpei din interior a Sportivului, în direcţia de deplasare. Calul trebuie să menţină aceeaşi cadenţă şi echilibru pe tot parcursul mişcării. Pentru a creşte lejeritatea şi mobilitatea umerilor este foarte important să se păstreze impulsia, mai ales angajarea piciorului posterior din interior. Corpul Calului este aproape paralel cu latura lungă a arenei, trenul anterior fiind puţin înaintea trenului posterior.
În trap, picioarele aflate în exterior se deplasează şi traversează prin faţa picioarelor aflate în interior. În galop, mişcarea se execută în serii de fulee către înainte / către lateral.
Scopul Primirii în trap : a arăta o mişcare fluentă la Trap Îngrămădit pe diagonală cu un grad de pliere mai mare decât a Umărului Înăuntru. Atât posterioarele cât şi anterioarele traversează, echilibrul şi cadenţa se menţin.
Scopul Primirii în galop : pentru a arăta şi dezvolta îngrămădirea şi supleţea galopului printr-o mişcare fluentă către înainte şi către lateral fără a pierde ritmul, echilibrul sau decontractarea şi acceptarea pliului.

PIRUETA, SEMIPIRUETA, SEMIPIRUETĂ DE LUCRU LA PAS (ÎNTOARCEREA ÎN JURUL TRENULUI POSTERIOR)
1. Pirueta (Semipirueta) este o întoarcere de 360º (180º) executată pe doua urme, cu raza egală cu o lungime de cal, trenul anterior se întoarce în jurul celui posterior.
2. Piruetele (Semipiruetele) se execută în Pas Îngrămădit şi Galop Îngrămădit, dar se pot executa şi în Piaffe.
3. La Piruete (Semipiruete) picioarele anterioare şi cel posterior din exterior se deplasează în jurul posteriorului interior. Acesta din urmă descrie un cerc de dimensiuni cât mai mici.
4. Oricare ar fi mersul în care se execută Pirueta (Semipirueta), Calul este pliat în sensul direcţiei de întoarcere, păstrează contactul (on the bit) suplu, întoarcerea este lină menţinând secvenţa şi timpii, succesiunea paşilor acelui mers. În desfăşurarea mişcării ceafa rămâne cel mai înalt punct al calului.
5. În timpul executării Piruetei (semipiruetei), Calul trebuie să menţină activitatea (Pasul fiind inclus) şi să nu calce înapoi sau lateral.
6. Pe toată durata executării Piruetei sau Semipiruetei la galop, Sportivul trebuie să menţină supleţea Calului în timp ce creşte nivelul de îngrămădire. Trenul posterior al Calului este angajat şi coborât, arătând o bună flexare a articulaţiilor. O parte integrantă a mişcării este reprezentată de calitatea fuleelor de galop de dinainte şi după Piruetă.
Scopul Piruetei şi Semipiruetei la galop : a demonstra capacitatea Calului de a se întoarce în jurul posteriorului interior pe o rază mică, pliat în direcţia întoarcerii, menţinând activitatea şi claritatea galopului, rectitudinea şi echilibrul de dinainte şi după mişcare şi fuleele de galop pe toată durata acesteia. În execuţia Piruetei sau Semipiruetei la galop, Arbitrii ar trebui să fie capabili să recunoască fuleul de galop corect, deşi diagonala – posteriorul interior, anteriorul exterior – nu ating terenul în acelaşi timp.
Pirueta și semipirueta la galop
7. Calitatea Piruetei (Semipiruetei) este evaluată în funcţie de supleţe, uşurinţa execuţiei, regularitate, precizie şi fluenţa galopului în intrarea şi apoi ieşirea din mişcare. Piruetele la galop se execută în 6 până la 8 fulee, iar Semipiruetele în 3 până la 4 fulee.
8. Semipiruetele la Pas (180 de grade) se execută în pas îngrămădit, menţinându-se această îngrămădire pe tot parcursul mişcării. Când mişcarea se încheie, ieşirea din Semipiruetă se face fără a traversa posterioarele, către linia de la care s-a plecat.
Semipirueta la pas
9. Semipirueta de lucru la pas (Intoarcerea în jurul trenului posterior). Pentru caii tineri, care nu sunt încă la nivelul de antrenament ce presupune Îngrămădire, Semipirueta de lucru este un exerciţiu ce îi pregăteşte pentru aceasta. Semipirueta de lucru se execută din Pas Mijlociu, folosind semi-opririle (demi-parade) se scurtează paşii pentru a creşte abilitatea de a îndoi articulaţia posterioarelor. Calul nu se opreşte înainte sau după întoarcere (semipirueta de lucru). Semipirueta de lucru (întoarcerea în jurul trenului posterior) se poate executa pe o rază mai mare (aproximativ ½ m) decât Semipirueta la pas, dar trebuie să îndeplinească aceleaşi cerinţe conform Piramidei Antrenamentului în privinţa ritmului, contactului, activităţii şi rectitudinii.
10. Semipirueta de lucru la pas (Întoarcerea în jurul trenului posterior) executată din Oprire în Oprire (180º). Pentru a menţine tendinţa calului de a merge înainte sunt permişi unul sau doi paşi înainte la începutul întoarcerii. Aceleasi criterii se aplică şi pentru semipirueta de lucru la pas (punctul 9).

IMPULSIA / SUPUNEREA
1. Impulsia este termenul folosit pentru a descrie transmiterea unei energii de propulsie, activă, dar controlată, de la trenul posterior şi transformată în mişcare atletică a Calului. Ca formă superioară de expresie Impulsia este demonstrată prin suspensia şi elasticitatea spatelui Calului, ghidat de o mână suplă şi uşoară a Sportivului şi un contact fin.
1.1. Viteza, în sine, are puţine lucruri în comun cu Impulsia; rezultatul este, de cele mai multe ori, o pierdere a calităţii mersurilor. Cea mai clară caracteristică o reprezintă o mai pronunţată articulare a posterioarelor, într-o continuă acţiune, mai degrabă decât sacadată. Jareţii, pe măsură ce posterioarele părăsesc pământul, ar trebui să se deplaseze către înainte, nu să fie ridicaţi, şi cu siguranţă nu către înapoi. O primă componentă a Impulsiei este perioada de suspensie (timpul în care picioarele calului sunt în aer) faţă de cea în care picioarele sunt plasate pe pământ. Impulsia este ,de altfel, caracteristică acelor mersuri ce au în componenţă momentul de suspensie.
1.2. Impulsia reprezintă o precondiţie pentru dezvoltarea unei îngrămădiri de calitate atât în trap, cât şi în galop. Dacă nu există Impulsie, atunci nu există Îngrămadire.
2. Supunerea nu reprezintă subordonare, ci o ascultare demonstrată prin atenţie constantă, disponibilitate şi încredere a Calului, deasemenea armonie, supleţe şi uşurinţă în executarea diferitelor mişcări.
Nivelul supunerii este dat şi de modalitatea în care Calul acceptă contactul, fierul, prin relaxarea cefei. Rezistenţa şi evadarea la acţiunea mâinii Sportivului, fiind „deasupra fierului” sau „înapoia fierului” arată lipsa supunerii. Conexiunea, contactul cu gura Calului trebuie să fie, în primul rând, prin fierul normal (al zăbăluţei).
2.1. Scoaterea limbii, menţinerea acesteia deasupra fierului, scrâşnirea din dinţi sau coada mişcată în mod excesiv, sunt, de cele mai multe ori, semne ale nervozităţii, tensiunii sau rezistenţei Calului şi trebuie luate în considerare în evaluarea şi desemnarea notelor de către arbitrii pentru fiecare mişcare în parte, cât şi la secţiunea notelor de ansamblu – Supunere.
2.2. Ideea principală când ne gândim la Supunere trebuie să fie legată de disponibilitatea Calului, care înţelege ce i se cere, are încredere în Sportiv şi reacţionează la aplicarea ajutoarelor fără tensiune sau frică.
2.3. Rectitudinea Calului, suspensia şi echilibrul permit acestuia să se poziţioneze înaintea ajutoarelor Sportivului, să se deplaseze în mâna acestuia prin intermediul unui contact suplu. Aceasta sunt aspectele care generează imaginea armoniei şi uşurinţei cu care se execută diferitele mişcări.
Îndeplinirea cerinţelor şi executarea mişcărilor unei progresii de dresaj reprezintă ingredientul principal al supunerii.

ÎNGRĂMĂDIREA
Scopul Îngrămădirii este :
a) Pentru a continua procesul de dezvoltare şi îmbunătăţire a echilibrului şi armoniei elementelor structurale ale Calului, care sunt, mai mult sau mai puţin, modificate de adăugarea greutăţii Sportivului.
b) Pentru a dezvolta şi creşte abilitatea Calului de a coborî şi angaja trenul posterior, în beneficiul mobilităţii şi supleţei trenului anterior.
c) Ca un plus în obţinerea autosusţinerii Calului în demersul de a deveni mult mai uşor de călărit.
Îngrămădirea se dezvoltă prin folosirea semi-opririlor şi a mişcărilor cu deplasare laterală : umăr înăuntru, crupă înăuntru, crupă înafară şi primire.
Îngrămădirea creşte calitativ şi se obţine prin folosirea şezutei şi a pulpelor, a mâinii ce ţine pentru a angaja posterioarele Calului. Jareţii (articulaţiile) se îndoaie şi devin suple pentru a permite posterioarelor să avanseze sub corpul Calului.
Având în vedere cele spune posterioarele nu ar trebui să fie angajate excesiv, nici să înainteze exagerat sub corpul Calului, închizând baza susţinerii greutăţii, în aşa fel încât mişcarea este restricţionată. Într-o astfel de situaţie linia spatelui va fi alungită şi ridicată prea mult în relaţie cu baza de suport a greutăţii Calului delimitată de picioare, stabilitatea va fi periclitată, iar Calul va avea dificultăţi în găsirea unui echilibru armonios şi corect.
Pe de altă parte, un Cal cu un trunchi lung şi o mai mare bază de susţinere, care nu este capabil sau disponibil să angajeze suficient şi să avanseze posterioarele sub propriul corp, nu va putea ajunge la un nivel de îngrămădire acceptabil, cel de autosusţinere şi o impulsie energică ce rezultă din folosirea activă a posterioarelor.
Poziţia ancolurii, a capului Calului în timpul Îngrămădirii este dependentă de nivelul de antrenament al acestuia şi de conformaţie. Se distinge prin arcuirea gâtului de la greabăn până la ceafă (cea mai înaltă parte a calului), lipsa tensiunii, cu botul puţin înaintea verticalei. În momentul în care Sportivul aplică ajutoarele pentru a obţine un moment de angajare (îngrămădire), capul Calului poate ajunge, mai mult sau mai puţin, în poziţie verticală. Arcuirea gâtului este legată, în mod direct, de nivelul de îngrămădire.

POZIŢIA ŞI AJUTOARELE FOLOSITE DE SPORTIV
1. Toate mişcările trebuie executate prin folosirea cât mai discretă a ajutoarelor, fără efort din partea Sportivului. Sportivul ar trebui să aibă un echilibru bun, să fie mobil, să fie poziţionat în centrul şeii, adaptându-se (preluând) la mişcarea Calului prin intermediul articulaţiei şoldului şi a musculaturii, coapse suple, pulpe stabile şi călcâie coborâte. Partea cea mai de jos a corpului Sportivului ar trebui să o reprezinte călcâiele. Trunchiul este drept şi suplu. Contactul (legătura mâinii Sportivului cu gura calului) este independent faţă de şezuta Sportivului. Mâinile sunt grupate, stabile, cu degetul mare fiind cel mai înalt punct, descriind o linie dreaptă de la cot, prin mână până la gura Calului. Coatele sunt poziţionate aproape de trunchi. Toate aceste caracteristici descrise anterior permit Sportivului să fie în acord cu mişcarea Calului, mişcare nerestricţionată.
2. Efectul ajutoarelor Sportivului determină gradul de precizie al mişcărilor dintr-o progresie. Impresia generală este de cooperare armonioasă între Cal şi Sportiv.
3. Este obligatorie folosirea ambelor mâini în timpul executării progresiei. Părăsirea arenei de concurs în pas liber, după încheierea progresiei, se poate face şi prin ţinerea dârlogilor cu o singură mână
4. Folosirea vocii, ca instrument de ajutor în timpul progresiei, este o greşeală severă şi atrage după sine depunctarea mişcării respective.
 
DISPOZIŢII FINALE DRESAJ
 
1. Pentru a participa în probele de dresaj, sportivii au nevoie de o licenţă corespunzătoare eliberată de FER.
2. Accesul pe nivele se va face în funcţie de membrul inferior al cuplului. De ex.: un călăreţ de nivel Sf. Gheorghe poate încăleca în probe de Mediu un cal aflat la acest nivel, aşa cum un cal de Int.1 poate fi încălecat la Avansaţi de un călăreţ de acest nivel.
3. Un cuplu poate lua startul in 2 probe de nivel alaturat ( ex. Elementar si Mediu). Un cal poate fi promovat la un nivel superior in maxim 3 concursuri ( dar nu Cupe sau Finale), la care va trebui să atingă un procentaj de minimum 63%, dupa care este obligat sa treaca la categoria urmatoare (ex. un cal care avea nivelul Elementar-Mediu si a participat in 3 concursuri la nivelul Avansati va fi promovat la nivelul Mediu – Avansati fara a mai putea participa la nivelul Elementar). Dacă va participa la 3 concursuri, dar nu va întruni procentajul minim de 63%, calul nu va fi promovat la un nivel superior.
3.1. În cazul in care un cal nu a mai luat startul în ultimii doi ani la nivelul atins anterior, el este retrogradat la cerere.
3.2. Pentru criteriile Elementar şi Mediu sunt desemnate câte două progresii pe nivel. Pentru calificare în finală se poate aborda oricare dintre cele două progresii ale criteriului. Pentru clasarea în orice tip de competiţie este obligatorie abordarea ambelor progresii ale nivelului. Clasarea se face prin cumulul procentajelor celor două progresii ale criteriului (de exemplu Elementar & Elementar 2). Cel mai mare procentaj cumulat desemnează câştigătorul.
3.3. Nivelului Avansaţi îi corespund două criterii diferite (cu clasare diferită): Avansaţi şi Avansaţi 2. (Atenţie! Procentajele acestor progresii nu se cumulează.
4. Un cal poate participa în maximum 2 probe pe zi, în afară de Freestyle.
5. Din 2005, operează, cf. art. 422 FEI (modificat), următoarele condiţii de participare:
5.1. începind cu testul Sf. Gheorghe, vârsta minimă a cailor este de 7 ani;
5.2 pentru Grand Prix, vârsta minimă a cailor este de 8 ani;
5.3. sunt admişi cai cu orice origine, având înălţimea minimă de 149 cm (inclusiv potcoavele). Exceptie probele de Copii şi Amatori.
5.4. Clasificare – Cand procentajul a doi sau mai multi sportivi este similar, pentru primele 3 locuri, punctajul cel mai mare a notelor de ansamblu va fi folosit ca instrument de plasare mai bună. Dacă şi în acest caz procentajul este similar atunci vor fi clasificatţi toţi la egalitate.

6. Într-o probă, un concurent poate încăleca maximum 3 cai, sub rezerva numărului de starturi (dacă sunt prea puţine, pentru a asigura intervalul de 1 oră între caii aceluiaşi călăreţ, al treilea cal va fi refuzat).
6.1. In cadrul concursurilor Cupa Federatiei si Cupa Romaniei un calaret poate participa cu maxim 3 cai in probele de cupa clasandu-se cu fiecare dintre ei .
7. Startul în finala campionatului este condiţionat de următoarele :
7.1. călăreţul să se fi clasat în minimum 2 concursuri la categoria respectivă, sau superioară (inclusiv la concursuri internaţionale);
7.2. calul să se fi clasat în minimum 2 concursuri la categoria respectivă, sau superioară(inclusiv la concursuri internaţionale).
8. Clasamentul pe cuplu de probe se va face prin cumularea bonusurilor. La probele pe echipe, progresia superioara va fi bonificată cu 1.5.
9. În caz de egalitate, va fi declarat câştigător:
9.1. cel mai bine clasat în progresia de dificultate superioară;
9.2. în funcţie de notele colective pe progresie ;
9.3. în funcţie de notele artistice în probele de Free Style.
10. Fiecare club are dreptul să participe cu o singura echipă. Un cal poate concura la copii sau la juniori cu un copil sau junior, iar la probele de seniori poate concura cu un senior. În cadrul unei cupe, un cal nu poate concura cu călăreţi diferiţi şi să nu depăşească 2 probe pe zi fără Free Style.
11.Ţinuta + harnaşament:
11.1. Juniorii, amatorii şi seniorii până la nivelul Sf Gheorghe au dreptul să intre în concurs fără frac şi joben, cu ţinuta de obstacole şi mănuşi albe sau negre la uniformă, cravată sau eşarfă este obligatorie, tocă sau cască de protecţie este obligatorie. La copii şi ponei, pintenii sunt opţionali, la celelalte probe sunt obligatorii şi trebuie să fie metalici. Cravaşa nu este permisă la copii, juniori, Sf.Ghe şi Int.I; La celelalte probe este opţională, dar folosirea repetata a acesteia poate atrage eliminarea. Ghetele şi chapsii sunt permise.
11.2. Harnaşament: frâu (în funcţie de nivelul progresiei) şi valtrap.
11.3.- In situatia in care un concurent intra in terenul de concurs cu bandaje, galosi, jampieri, cositori, fara manusi sau cu cravasa ( in probele in care folosirea ei este interzisa) va fi penalizat cu 2 puncte per arbitru si va putea continua progresia.
11.3. (adăugat) Sunt considerate erori şi se penalizează cu 2 puncte, în mod non cumulativ şi fără a conduce la eliminare (inclusiv în progresiile de Freestyle), urmatoarele :
– intrarea în spaţiul din jurul terenului de concurs cu cravaşa (atunci când aceasta nu este permisă), elemente de protecţie pentru picioarele cailor (jambieri, cositori, bandaje, galoşi, e.t.c.) sau cu echipament necorespunzător (lipsa mânuşilor, e.t.c). Dacă progresia a început înainte ca această eroare să fie reperată, Arbitrul din litera C opreşte sportivul şi permite intrarea unui asistent, în terenul de concurs, pentru a elimina obiectele/obiectul nepermis. Se continuă apoi progresia, de la început (dar din interiorul terenului de concurs) sau de la momentul în care Sportivul a fost oprit. Notele ce au fost acordate înaintea întreruperii progresie rămân neschimbate.
– Intrarea în spaţiul de concurs înaintea ca arbitrul să sune din clopoţel (startul pentru a intra în arenă)
– Depăşirea celor 45 de secunde permise după sunetul clopoţelului, dar până în limita de 90 de secunde.
– Pentru progresiile de Freestyle depăşirea a 20 de secunde după începerea fundalului sonor (muzica).
– Neîncadrarea în limitele timpului acordat (atât depăşire cât şi un timp mai scurt) pentru progresiile de Freestyle va avea ca rezultat deducerea a 0.5% din totalul punctajului obţinut la partea artistică.

12. Următoarele acţiuni vor fi penalizate cu eliminare :
– Calul este şchiop
– Opunerea (rezistenţa). Orice opunere din partea Calului ce împiedică desfăşurarea progresiei, care depăşeşte 20 de secunde, atrage eliminarea. Cu toate acestea, opunerea care pune în pericol Sportivul, Calul, Arbitrii sau publicul va fi penalizată cu eliminare chiar şi mai devreme de 20 de secunde, ca măsură de siguranţă. Această măsură se aplică şi pentru opunerile apărute înainte de intrarea în terenul de concurs sau chiar la părăsirea acestuia.
– Căzătura (de pe cal sau împreună cu calul)
– Părăsirea terenului de concurs înainte de terminarea progresiei. Părăsirea terenului de concurs cu toate cele 4 picioare ale calului va elimina cuplu Cal-Sportiv.
– Ajutor de complezenţă. Orice ajutor din afară (voce, semne, e.t.c.) în favoarea Calului sau călăreţului, este considerat ilegal şi asistenţă nepermisă. Un sportiv sau cal ce primeşte asistenţă externă va fi eliminat.
– Sângerare
– Alte motive:
a) Cuplu Cal – Sportiv nu este pregătit pentru nivelul la care participă
b) Evoluţia aduce prejudicii bunăstării calului şi/sau arată comportament abuziv
c) Depăşirea a 90 de secunde după sunetul clopoţelului. Cu excepţia momentului în care motivul, pentru care timpul acordat a fost depăşit, este comunicat arbitrilor (astfel de excepţii fiind de exemplu pirderea unei potcoave.
d) Echipament neadecvat (nu cel menţionat mai devreme), total nepermis.

13. Probele se vor arbitra cu minimum 3 arbitri, dintre care 1 pe latura lungă (B sau E); în cazul în care se va arbitra în 5, cel mai mare si cel mai mic punctaj se vor exclude din calcul. Este obligatoriu ca fiecare arbitru sa fie ajutat in timpul probelor de un secretar.
14. Pot oficia şi arbitri străini (N, CI, I), în baza protocoalelor de colaborare cu federaţiile respective.
15. Pentru acordarea titlului, în afara de îndeplinirea 51 %
16. Se introduce o licenţă anuală a cailor, pentru a permite libertatea de mişcare a acestora şi dreptul de a fi încălecaţi într-o competiţie de călăreţi legitimaţi la cluburi diferite.
17. ARBITRII DE DRESAJ – SANCŢIUNI
Conflictul de interese
– antrenarea Calului/Sportivului pentru o perioadă mai mare de 3 zile într-o perioadă de 12 luni înaintea unui eveniment: sau orice antrenament desfăşurat cu mai puţin de 9 luni înainte de Jocurile Olimpice, Campionate Mondiale, Europene.
– Managerul, selecţionerul de lot sau persoana care este responsabilă cu alegerea şi alcătuirea echipei naţionale
– Să fie proprietar sau coproprietar al calului prezentat în concurs
– Orice afiliere pecuniară din partea arbitrului cu Sportivul, Antrenorii, organizatori
– O relaţie personală cu unul dintre Sportivii participanţi la competiţie.
– Arbitraj favorabil pe criterii de apartenenţă naţională
– Acţiuni disciplinare : Scrisoarea de avertizare, Suspendarea temporară, retragerea dreptului de a arbitra şi extragerea din listele oficiale.